sâmbătă, 31 august 2013

Mausoleul de la Marasesti: intre solemnitatea locului si penibilul unor vizitatori



             Apogeul incarcaturii emotionale vis-à-vis de insemnatatea, amploarea si consecintele Primului Razboi Mondial pentru poporul roman, prinde contur in zona Marasestiului vrancean, acolo unde se gaseste maretul edificiu cu valente comemorative – dar si de osuar – inaugurat in anul 1938.


            Pe locul “Verdunului Romanesc” (unde 480 de ofiteri si circa 21.000 de osteni ai acestei tari si-au gasit cu barbatie sfarsitul) o stare de solemnitate amestecata cu o adanca nelinsite si tulburare, iti este transmisa indeosebi in interiorul impunatoarei cladiri.
            Initiativa ridicarii Mausoleului Eroilor a avut-o Societatea Ortodoxa Nationala a Femeilor Romane, iar o mare parte din soldatii cazuti in acele zile si ingropati in viile boierului Georges Ulise Negropontes au fost reinhumati in anul 1924 in criptele viitorului monument, in prezenta Reginei Maria, supranumita “Mama Ranitilor” sau “Regina-Soldat” pentru atitudinea ei activa din timpul Razboiului.
            In total, in cele 163 de cripte (154 individuale si 9 comune) din cele 18 culoare ale Mausoleului sunt adapostite osemintele unui numar de 5073 soldati si ofiteri romani, dintre care 1926 sunt nominalizati, restul fiind eroi necunoscuti.
            In galeria Cavalerilor Ordinului “Mihai Viteazul” isi dorm somnul de veci, printre altii, bravi ofiteri precum maiorul Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu.        

joi, 15 august 2013

Făgăraș: spre lumea tainică a Vârfului Boia




Caineni – Greblesti – Valea Boia Mare – Muntele Daescu – Muchia Sfantului Ilie – Petriceaua – Mazgavu – Caldarea Grohotisului – sub Galbena – sub Vemesoaia – Valea Boia Mare

Atat prin altitudine cat si prin maretia reliefului ce-l caracterizeaza, Fagarasul reprezinta muntele suprem al catenei carpatice romanesti, atragand anual mii de calatori din tara si strainatate. Avem aici o magistrala turistica deosebit de populara, referindu-ne la traseul de creasta al acestui masiv meridional. Insa Fagarasul inseamna mai mult decat parcurgerea pe bucati sau integral a crestei matematice, fiind compus din zeci de culmi puternice care inainteaza lateral atat spre nordul cat si spre sudul unitatii montane. 

Crestele nordice sunt mai scurte (7-10 km lumgime) si mai ascutite, multe dintre ele constituind un real magnet pentru amatorii de adrenalina care vor sa iasa din cliseul strabaterii zonei de culme principala.

 Spre sudul muntelui, spinarile devin mai domoale, insa lungimea lor aproape ca se dubleaza in raport cu corespondentii nordici. Intalnim spre miazazi un adevarat domeniu al haiduciei, ce necesita rabdare si pregatire fizica/psihica pentru a parcurge spre amonte respectivele intinderi netede, pe parcursul carora anduranta este cuvantul de ordine. Insa efortul istovitor al inaintarii dinspre sudul Fagarasului se incununeaza prin atingerea culmii principale si prin multumirea de sine atunci cand tragi linie si concluzionezi ca salbaticia, pustietatea animata doar de activitati bucolic-milenare,  constituie acel ceva dupa care ai tanjit si care s-a vadit cu prisosinta.

La sfarsitul lui Cuptor am hotarat impreuna cu Bogdan si Cezar sa abordam cu determinare o astfel de culme dinspre fata exterioara a muntelui, alta decat cele catre care accesul este facilitat de prezenta Transfagarasanului. Si cum vestul impunatorului masiv se mandreste cu niste plaiuri deosebit de pitoresti (Zanoaga Cainenilor, Muntele Colti, Muntele Olanu-Vemesoaia-Galbena, Muntele Petriceaua-Mazgavu) am decis sa ne incercam norocul in aceasta zona.

joi, 8 august 2013

Tarnovul Capatanii, o lume neumblata



         In suita comorilor carpatice romanesti cu potentate atribute carstice, judetul Valcea are onoarea sa inregimenteze doua spinari montane ce exceleaza din acest punct de vedere: Buila-Vanturarita si Tarnovu, asezate deoparte si de alta a culmii inalte a Capatanii.  Alaturi de superlativul Pietrei Craiului si de alte bijuterii calcaroase cum ar fi  Culmea Oslea (Muntii Valcan), Retezatul Mic, „Zidul” Mehedintilor sau unele parti ale Banatului Montan si Apusenilor, cele doua masive inedite ale Olteniei Montane isi etaleaza pitorescul, salbaticia si abrupturile grandioase intr-o adevarata reprezentatie de gala, atat pentru cei care le strabat cararile, cat si pentru turistii care le pot intui povarnisurile de la departare. Cu referire stricta la Tarnovu, aceasta intruziune calcaroasa se situeaza in nordul unitatii principale a Muntilor Capatanii, talazuind cu inaltimi de peste 1800 m vaile adiacente ale Latoritei si Repedea. 


Pozitionarea Masivului Tarnov (prelucrare dupa Gheorghe Ploaie, "Muntii Latoritei - Harta Turistica", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987)

            
            La inceputul unui iunie, acum ceva timp, am realizat o incursiune pe teritoriul Tarnovului, acest areal muntos discret al Valcii, putin strabatut de turisti. In formatie de 4 persoane (Nicu, Aurel, Andrei, Alexandru) am purces spre taramul culmilor din Bazinul Latoritei (partea de nord-vest a judetului Valcea). Drumul este parcurs cu o masina mica, luandu-ne circa 3h ½ dinspre Bucuresti pana la ramificatia de pe Valea Oltului spre orasul Brezoi, localitate de unde ne vom si aproviziona cu cele trebuincioase pentru doua zile de aventura.
            “Soseaua urca spre Voineasa, /Iar Lotrul curge spre Brezoi”, ca sa citez din clasicul Minulescu, iar la miezul zilei gasim bifurcatia de la Gura Latoritei, acolo unde parasim drumul principal ce inainteaza pe Valea Lotrului spre statiunea mai sus mentionata (DN 7A). Obiectivul nostru este Ciungetu, asezare situata la 4 kilometri distanta pe noul traseu, undeva la confluenta Latoritei cu paraul Rudareasa.